Shadow Word generated at Pimp-My-Profile.com

 

 

 

 

Poetul
Eu sunt o sursă melodioasă,
Substanţa de rezonanţă spic a luminii.
Eu sunt noaptea de fiecare zi
Arma ta care cântă sunt eu
             Clipa cât noaptea ...Unda
Cuţitul meandra anafura pâinii
Eugen Evu
 
Il Poeta
Io sono una fonte melodiosa,
Sostanza di risonanza spigo della luce.
Io sono la notte di ogni giorno
La tua arma che canta sono.
L'attimo quanto una notte...L'onda
Coltello meandro ostia del pane.
Eugen Evu
Traducere:Marilena
 
Sarutul- "Daca timpul ce- l mai am de trait/Ar fi doar un sclipat auriu/ Pe buzele ei intredeschise /Cu un sarut le- as sorbi/ Pana la hotarul dintre/ Reincarnare si vise"./ Il bacio-" Se il timpo che mi rimane da vivere/ Fosse solo un barlume dorato/ sulle sue labbra socchiuse/ Con un bacio le sorbirei/ Fino al confine tra/ Reincarnazione e sogni." Eugen Evu.
Diploma de Excelenta la 65 de ani.

Evu Gloria Eva Kerekes la Hamburg.
"Unica matrice a iubirii/Are radacina celesta/In inima."/ L'unica matrice dell'amore/ Ha radice celeste/ Nel cuore "- Eugen Evu.
Iubirea.
Jăruie în bătrâna răbdare
Focuri mici  în calea vântului
Şi în pădurea de peste gând
Complice hăţişuri de pradă
Fiecare pândind voalat
Disimulând rece- caldul
în sferic
Un gest flămând sub fructul
Oricum gata să cadă
Întotdeauna în sus.
Mă voi ascunde
Să vezi.
                  
Nu suntem fructul
Nu te preface , femeie,
Fructele coapte devreme
Sunt şi ele la timp de cules
Oricum pe seceră timpul
Oricum de singure cad
Oricum pradă corbilor
Vântului orbului soare
Nu te ascunde sieţi
Păcatul e altundeva
Păcatul s-a stins la origine
Noi suntem sămânţa.
Ideea
Cea care desparte şi seamănă
Cea care zgâlţâie cerul
Cea care scutură sensul să salte
Ideile
Pe recidiva primară
Cea feminină din vag masculin
Mereu tânără şi neliniştită
Geloasă zveltă rotind astrele
Nesăţioasă apă a focului
Sacră splendoare a secerişului
Jos pentru înaltele talere
Moartea este, vârful flăcării
Pe oscilantul azimut
Flacăra acolo unde reintră
În ceruri.
Eugen Evu e la sua piu' recente apparizione editoriale di una notevole ampiezza e un considerabile valore umano e letterario
"A treia carte a intalnirilor"-" Il terzo libro degli incontri", Seria CORVINA, 2009, Deva, Romania.
 
 Toate iubirile
Au ieşit întâmpinate
s-au lăsat aflate
s-au insinuat  ca senzori ai cărnii
au ars şi furate ne-au fost
complice cu ele însele
lacome flămânde de Altcineva
toate iubirile s-au prefăcut
proliferând mici enclave
străinului
cuibărind prin semiotice lanuri
         ca amarul purpuriu ce-l scutură
cupele macilor prin auriul
                        subcuantelor
numărate într-o ordine inversă
au consumat consumând
au trădat consacrând
Aşternând patul rece al memoriei
toate iubirile erau măsluite
toate şi diferit aceleaşi
nu ca substanţă, ci camuflând mimesis
instabilitatea divinului
în materie vie
fotosinteze şi orgasme
diafragme ale înstelării
scânteind în sidef pe ţărmi
soare zvâcnind în artere
a se smulge în extazul
dezastrelor.
Toate iubirile sunt Una
Cu insaţiabilă foame
De Unul.
Să se împlinească
Ecoul.
Scrutarea
Mimând rotaţia
Urmând cunoaşterea din mers
Pe mulţi i-am văzut neprivindu-i
Înnoitoare între noi dintre noi
Fiindu-ne singură propria moarte
Acalmii sau răzbateri frumoae
Repliindu-ne în ecouri strigătul
Bănuiala că întoarcerea lui
E o dovadă a bolţii tangibile
Dincolo de iluzie mereu
Stând la pândă realul cunoaşterii
Prin oglindire-n atingere
i-am recunoscut după ce adorau
i-am părăsit când deja au ucis
partea întinsă spre ei ca o punte
 spaima prudenţa răbdarea laşitatea
atingeri şi respingeri
tânguiri nesătule
curvia minţirii de sine
a celor stilaţi a seducţie
Alternative cu sexuri binare
Răsuciri ale vrejului pe un arac putrezit
Înşelăciunea plantei târâtoare
Cuibărită cu aripi şi febre
Să plăsmuie prunc hieratic
Să-şi alunge propria  spaimă de vid
Precum în  doctrine
Aşa şi în eboşe.
În interior de sus
Eludând perspectiva ca umbră
Scrutând în cădere în cercuri
Aparenta captivă –n spirală
Privire a vederii amânare a rupturii
Eschivare de rumori în eclectic
Ocrotind libertatea ca spirit
Cu acel  tăiat făpturilor fără ochi
 
                          Eugen Evu
Colaje pe tabla lui Soeter
Instinctele fac salturi peste livezi
Tinere vânând umbra norilor
Nu pierim ci ne retragem
Cum sâmburii în parabole.
Îmi reprim perfomanţa
         ce poate distruge
Prin efecte secundare
Ţinta martor
                    Iubirea.
Jăruie în bătrâna răbdare
Focuri mici  în calea vântului
Şi în pădurea de peste gând
Complice hăţişuri de pradă
Fiecare pândind voalat
Disimulând rece- caldul
în sferic
Un gest flămând sub fructul
Oricum gata să cadă
Întotdeauna în sus.
Mă voi ascunde
Să vezi.
 
„ Aveţi un poet adevărat” ...
Eugen Evu
Oglinda verde – Le miroir vert
Eugen Evu, poet român cunoscut, este autorul multor volume de poezie, proză narativă şi critică literară. Recent, în anul 2008, a apărut volumul de mare importanţă, A doua carte a întâlnirilor, ed. Polidava-Seria Corvina. Cartea a fost recentă premiată la secţiunea Scriitori străini- eseistică, concurând peste 800 de autori din toate ţările de expresie neo- latină ( Europa şi America de Sud). Eugen Evu a fost recent inclus alături de orăştianca Elena Daniela Sgondea, în « Storia della Letteratura » poeti nel mondo della nuova frontiera », Agar Editrice, Italia, el fiind membru al Accademiei Internazionale şi colaborator inimos la revistele Le Muse, L’Attualita di Roma, Il Convivio, di Sicilia.
             D-sa mi-a declarat că «  toate succesele mele, sunt ale culturii scrise din spaţiul cultural natal,  Hunedoara, în ideea  cunoaşterii  sufletului  transilvănean,românesc ».
                Volumul adună texte ale diverşilor autori români şi străini, o adevărată şi proprie enciclopedie de 892 de pagini, în care sunt  furnizate şi adunate informaţii şi sunt creionate profile de autori, poeţi, naratori, literaţi şi amatori de artă, pe lângă publicaţii de poezie şi cronici a aceluiaşi Eugen Evu. În volum sunt diverse chiar şi  referirile la Convivio şi un amplu articol se găseşte dedicat lui Giuseppe Manitta despre activitatea sa artistică şi culturală. Volumul este chiar fructul intensei activităţi culturale a poetului român şi al revistei fondate de el “Provincia Corvina’’, care este expresia unei dragoste intense şi prolifice pentru artă.Tot din anul 2008 este şi volumul de poezie Oglinda verde-Le miroir vert, din română în franceză traducere de Linda Bastide. Poezia lui Eugen Evu este o poezie nouă şi modernă, dar această noutate şi originalitate deseori nu lasă criticilor loc sa dea o judecată univocă. Modernismul său este controversat, dar deseori provoacă o revoluţie în moda venită de departe şi în acelaşi timp produce mutaţii, în timp ce modifică tradiţia poetică într-o parte română şi in altă parte europeană. In afara de stilul sau, poezia sa transmite o empatică pasiune interioară, exprimă un sublim poetic care pleacă din realitate pentru a ajunge la metafora vieţii. Impulsurile interne se transformă într-o mare emotivitate, astfel încât uneori, altă emoţie o învăluie în uitare sau o lasă să iasă la suprafaţă.              Ele reuşesc să depăşească zidul tăcerii. Vocea sa strigă lumii pasionalitatea sa interioară şi starea sa sufletească care comunică şi permite oricărui om de a fi recunoscut si sa se recunoasca el insusi, în universalitatea simţului şi crezului. Nevoia sa de a spune şi de a comunica conduce la particularitatea scrierii sale, unde cuvântul apare în nuditatea şi expresivitatea sa pentru a putea oferi o totală comunicare. Dilema vieţii se înfăţişează în fiecare lirică, situaţiile paradoxale acceptă funcţii de cotidian. Cuvintele devin palpabile, izvorul răsuflării, expresia unei milenare existenţe, care face omul să construiască nu numai istoria, dar şi emoţia din sfera unei esenţiale problematici a spiritului. Scrierea devine momentul exhaustiv şi eternitatea timpului, continuarea existenţei, pentru crearea unei punţi care poate lega trecutul de viitor prin prezent, după cum scrie şi în prefaţă Linda Bastide, si, cum mai limpede se poate vedea şi în poeziile pe care le includ în revista Academiei internazionale Il Convivio… »
Angelo Manitta
                 * Eugen Evu, Poeme din Transilvania, , Editura Polidava, 2008 (Romania).Culegere de poezii a unuia dintre marii poeţi români, Eugen Evu, în care se distinge sensul liricităţii şi al contemplării creative, exprimate cu un limbaj nou şi original.

 

 
 
Eugen Evu opera editată
                    
                                   Poezie :
 “Toate iubirile”- editura Facla( debut editorial )
„ Caietele Editurii Eminescu”- editura Eminescu
„ Dragă omule”-  editura Deva
„ Umbra norilor”- editura Deva
„Cu faţa spre stea”- editura Facla
“Ram cu oglinzi” – editura Facla
“La lumina mâinilor”- editura Facla
 “Ţara poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească
 “Aur heraldic”- editura Cartea Românească
“Soarele de Andezit”-Editura Militară
 “Omul de zăpadă şi omul de cărbune”- Editura Ion Creangă
„ Amarul mierii”- editura Călăuza
„Cartea de sub brad”- Editura Emia
“Elegiile Corvine  - editura Emia
„Evroze” –editura Emia
“Grădinile semantice”- editura Emia
„Mierea sălbatică”, editura Helicon et Signata
 „Plângea să nu se nască”- editura Signata
„Strugurii întunericului” –editura Signata
 „Sărutul cu privirea”- editura Signata
 „Port şi rănile tale” – Editura Cogito
„Simt şi rănile tale” - ediţia a doua, revizuită
„Rezerva de duioşie” –  Ed.Viaţa Arădeană -două ediţii
„Rezerva de duioşie” –  Ed.Viaţa Arădeană -două ediţii
„Mic manual de recitări –  desene de Radu Roşian-
„Transilvanian poems”, in english by Mariana Zavati Gardner
                     şi  John Eduard  Gardner- Ed. Aplisoft
„Empatia Divina”- editura Polidava
„Purpura, iarna” – editura  Eubeea
„Castelul Prichindel” –( tandem cu Ion Urda) Editura Polidava
„Neauzit de lumină poeme”- editura Polidava
„ Oglinda verde/ Le miroir vert,  româno- franceză
                            editura Poetes a vos plumes, Paris
„ Poeme din Transilvania” editura Polidava
„ Vânătoarea de curcubeie” editura Hestia
                
Proză, teatru, eseu, pamflet, publicistică:
 “Incursiuni în fantastica realitate” reportaje-Editura Eminescu
 “Aventurile lui Paparuda (proză pentru copii), Editura Călăuza
“Ghinda şi sabia- documente - Editura Călăuza v.b.
 „Luceafăr din lacrimă”- eseuri şi pamflete- Editura Signata
”Tresărirea Focului”- Jurnale de idei ( vol I) idem
„ Magnet-ferestre fulgerate, - Blitzende Fenster” – poesie, proză, eseuri, - ediţie rom.-germană – coautori  Magdalena C. Schlesak şi Robert Stauffer- Colecţia Provincia Corvina
 „ Tresărirea Focului -  Jurnale de idei vol II- Editura Corvin ( 500 pagini)
„Cartea întâlnirilor”, ( publicistică culturală) vol I editura Polidava ( 500 pagini)
„ A doua carte a întâlnirilor” ( Biblioteca Corvina) – vol II, editura Astra, (900 pagini)
 
Poem în Aprilie
Trăitul timp din urmă flămânzeşte
Se-ntoarce pe furiş ori dinadins
Cum hohotul furtunilor urzeşte
Dulci răzbunări prin visul cel nescris
O-mpotrivire de-a-şi muri deplinul
Ce şlefuie –n abisuri perle reci
Norocul sau răbdarea sau destinul
Le dăruie pe unde iarăşi treci
Cu vreun sărut la pagina uitării
Să ţi se-ntoarcă darul vindecat
Din neştiut sămânţa e-a vederii
Dorinţă şi cunoaşterea-nvierii
Alt timp se naşte, logos întrupat.
 
Perseide
Dintotdeauna ploaia de stele
Arde se stinge arde se stinge
Interior în textele mele
Este cumva ca atuncea când ninge
Lumi scânteind din departe-n aproape
Parcă-amintite din visul de sus
Ard se perindă se sting ca etape
Ale celuilalt timp ce va fi şi s-a dus
Partea tăiată răsună şi cheamă
Partea cândva jumătate dorind
Cât să mai fie pănă la Vamă?
Cine ştiind să-mi răspundă?
                   Şi când ?
Uite-le ! Pier pe rotundele spaţii,
Albe şi roşi globule himere,
Ploaia de stele, prin constelaţii,
 
Padurea înflorită
sau Tau Ceti
Înflorită peste noapte pădurea mea
După îndelunga răbdare sfârşeală
Părea că-nnebunise privind după o stea
De aurie -cobaltiu sineală
Funtea-mi genunchi se făcu în pridvor
Primeşte-mă, înspinat şi cu tulbure floare
M-am întors de iubire să-ţi mor
Dincolo de lună, de soare
Lemn melodios lemn de ars dezfrunzit
Lemn de foamea-luminii şi de fratele- vânt
Pădurea înflorită m-a primit, m-a primit,
Steaua coborî la izvor, în cuvânt.
 
 
 
Vânătorul de curcubee
Suflete-al meu străinule şi zeu
Din care – a treia parte – cea femeie, -
Visând trezirea de-ntuneric greu
Ajunse vânător de curcubeie
Din vârf melodios sărut- scânteie
Misterul tău e geamăn cu al lumii
Îngenunchiat cu fruntea-n epopee
Mi-e dor de nu –ştiu-cine,
             moarte nu mi-i !
 
Alean şi alinare
- ars poetica nova-
 
Gândirea-n cercuri tot mai largi te minte
Cerul din ape, cerul din cuvinte
Nici jos, nici sus i-aducerea-aminte
Memoria profană-n sacru-s sfinte
Ce este şi a fost mai dinainte
Roiuri stelare recele-fierbinte
Noian rotind a Timpului sorginte
Privirea le sărută Hiacint e
Al Visului trezindu-ne spre moarte-
Hierofania paginii din Carte.
Uimiri şi dumeriri, uitând Misterul
Să-şi vindece nesaţiul lumii cerul
Şi dăinuind fiinţa-n nefiinţă
Transcende- ntre credinţă şi ştiinţă
Tu, suflete-al luminilor bătrâne
Eşti iubitor cum Dumnezeu de Sine
Foamea şi setea, dor ce arde-n mine
A dăinui prin Dainele Divine
Fiinţa se visează să ne-alinte
Alean şi-alienare
                          prin cuvinte...
Iubesc prin oglindire, zeu şi zee,
Sunt Omul, vânător de curcubee!
 
 
Scriitorul Eugen Evu s- a nascut la 10 Septembrie 1944, la Hunedoara. Este membru al Uniunii Ssciitorilor din Romania, membru de onoare al Academiei de
Stiinta, Literatura si Arta din Oradea, Redactor - Sef al revistei de literatura, arta si deschidere europeana ''Provincia corvina", care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania, membru al Accademia
Internazionale "Il Convivio", Sicilia, Italia, cu care are o stransa colaborare.
Abordeaza genurile: poezie, proza, eseu, publicistica, teatru scurt.
 
 
Lo scrittore Eugen Evu è nato il 10 settembre 1944, a Hunedoara, Romania. E' membro del Unione degli Scrittori di Romania , membro d 'onore dell' Accademia di Scienze, Letteratura e Arte di Oradea, Redattore Capo della rivista di letteratura, arte e apertura europea, membro dell' Accademia Internazionale "Il Convivio", Castiglione di Sicilia, Italia, con la quale ha una stretta collaborazione. Abbrccia diversi generi e specie letterarie: la poesia, la prosa, il saggio , la pubblicistica, il teatro breve.

 

Scriitorul roman Eugen Evu a obtinut Medalia de Argint, la Capranica, Roma, participand la Premiul International “Coppa d’ Oro”, pentru poezie, poetul fiind premiat, de asemenea, la concursul international "Il Sentiero dei Briganti", Cellere, Italia, 2007.
Lo scrittore romeno Eugen Evu ha ottenuto la Medaglia d’ Argento, a Capranica, Roma, partecipando al Premio Internazionale “Coppa d’Oro”, per poesia, essendo premiato, ugualmente, al concorso internazionale "Il Sentiero dei Briganti", Cellere, Italia, 2007.
 
“Neauzit de lumina” este cea mai recenta aparitie editoriala a scriitorului roman Eugen Evu, o carte de poezie publicata de Editura "Polidava" din Deva. Este un volum de poeme si ganduri, expresie a trairilor sale interioare, a experientei de viata si a mintii omului prea lucid pentru a nu incerca sa depaseasca pragul dintre viata si moarte, prin intermediul lumii sublime a poezii, singura capabila, cu adevarat, sa infrunte raportul dintre esenta si aparenta existentei umane.
Mintea poetica, profunda si generoasa a poetului daruieste si persoanelor dragi sau apreciate in mod deosebit versuri si ganduri, in mod simplu sau in haina fascinanta a metaforei.
Marilena Rodica Chiretu- 12 noiembrie, 2007
“Non sentito dalla luce” è la più recente apparizione editoriale dello scrittore romeno Eugen Evu, un libro di poesia pubblicato dalla Casa Editrice “Polidava” di Deva. E’ una raccolta di poemi e pensieri, espressione della sua esperienza, dell’ anima e della mente dell’ uomo troppo lucido per non provare a superare la soglia tra la vita e la morte, tramite il mondo sublime della poesia, la sola capace, davvero, ad affrontare  il rapporto tra l’essenza e l’ apparenza dell’esistenza umana.
La mente poetica, profonda e generosa del poeta regala anche alle persone care o apprezzate, particolarmente, versi, e pensieri  semplicemente o nell’abito affascinante della metafora. Marilena
 
Anamnezis
Fosnet al trestiei de unde
Parca- mi amintesti de
Mladia padure de Balsa
Tropicale gigantice
In soare tanăr scaldatele
Splendori
Paradisul salbatic
In care descult
Am ratacit
Si o sfera de lumina
Pulsatoriu
Indepartandu -se
Ma reumple de plans…?
Eugen Evu
Anamnezis
Fruscio della canna di onde
Pare che mi ricordi
L’ondeggiante  foresta di Balsa
Tropicali giganteschi
In sole giovane bagnati
Splendori
Il Paradiso selvaggio
Nel quale con i piedi nudi
Ho vagato
E una sfera di luce
Palpitante
Indirizzandosi
Mi riempie di pianto…?
Eugen Evu
Traducere/ Traduzione: Marilena Rodica Chiretu
 
 
 
 
 
Iti ofer poezia ca fruct.

Disimulat  în
Numele tau feminin despuiata genezic
Te asemui crinului iubitor de umbre
Cu sfiala si dor cobor
Sa te- nalt
Savurand miroasna pielii tale
De la inceputul lumii
Degravifiere a dorintei eterne
Dulce foame nesatiu al materiei vii
De insamanare
Simfonie dumnezeieasca
In inocenta dornica
Ca a naturii prin tulbure floare
Refacem cu un geamat frenetic
Tineretea noptii roind galaxii
Reaflam cine suntem noi inclestati
Prin noi cine se cauta si cu dragoste
Hohotind dau trup zborului
Dimineata parca vii
De foarte departe
I ti afli culcusul in metafora noua
Sfidezi inversa curgere a mortii
O primejdie infinit indicibila
Cu  prelungul orgasm
melodioasa mea sfera !
(Noi suntem Unu
de dinaintea cuvantului)
Logos intrupat vibratil contopiti
prin fotosinteza si telepatic
eytay al Originii
Parca implora ceva  Ingerul
Intre apheiron si nastere ….
Si nu vrem sa stim
Nu suportam sa aflam
Prin cunoastere …
Imi oferi poezia ca fruct.
Eugen Evu
 
 
Ti offro la poesia come frutto.
     
Dissimulato nel
Tuo nome femminile nuda genesicamente
Ti paragono al giglio amante di ombre
Con verecondia e nostalgia scendo
Per farti alzare
Assaporando la fragranza della tua pelle
Dall'inizio del mondo
Raffigurazione dell'eterno desiderio
Dolce fame insazietà della materia viva
Di seminagione
Sinfonia divina
Nell'innocenza desiderosa
Come della natura tramite sconvolgente fiore
Rifacciamo con un gemito frenetico 
La giovinezza della notte girando galassie
Risappiamo chi siamo noi serrati
Tramite noi chi si cerca e con amore
Scoppiando in pianto dà corpo al volo.
La mattina sembri di venire
Da molto lontano
Ti annidi nella metafora nuova
Sfidi l'inverso scorrere della morte
Un pericolo infinitivamente indicibile
Con il  prolungo orgasmo,
mia melodiosa sfera!
(Noi siamo Uno
prima della parola)
Logos incarnato vibratilmente fondati
tramite la fotosintesi e telepaticamente
estasi dell'Origine
Sembra che supplicasse qualcosa l'Angelo
Tra l'apherion e la nascita...
E non vogliamo sapere
Non sopportiamo scoprire
Tramite la conoscenza...
Mi offri la poesia come frutto.
Eugen Evu
Traducere/ traduzione: Marilena Rodica Chiretu
 
 
 
Dragoste, dragoste nu te voi stii,
Tu esti doar umbra frunzei, cereasca,
Tu esti doar ieroglifa unui sarut
A mugurului de sub iasca.
Un mar inlacrimat in aceste cuvinte
Din care musc si arunc deoparte
Samburii amari, ascunsa florii carte,
In adevarul care dulce minte.
Dragoste, mereu mai vie cand trece,
Dupa ce- i savarsita lucrarea tradarii-
Dupa ce fructele cu carnea lor rece
Dezvaluie samburii, amarul mierii.
Eugen Evu-“Amarul mierii”
 
Amore, amore non ti saprò
Tu sei solo l’ombra della foglia, celeste,
Tu sei solo geroglifico di un bacio
Del bocciolo di sotto l’esca.
Una mela lacrimante in queste parole
Della quale mordo e butto in disparte
I noccioli amari, nascosta al fiore libro,
Nella verità che dolcemente mente.
Amore, sempre più vivo quando passa
Dopo che è compiuto il lavoro del tradimento-
Dopo che i frutti con la loro carne fredda
Svelano i noccioli, l’amaro del miele.
Eugen Evu- “L'amaro del miele ”
 
Eugen Evu nell’ "Amaro del miele"
Eugen Evu è la voce romena “sciolta” nelle “Elegie corvine” ( 1998), che fa risuonare, al di là dei propri confini, il dolore di aver assaggiato “L’ amaro del miele” (1994) nascosto nel nettare dei fiori spuntati nella pittoresca contrada della Transilvania. Il poeta dei tempi passati è riuscito ad affrontare il regime dittatoriale e a brillare nel presente della libertà, grazie al fascino delle parole conservate nella “Riserva di tenerezza” (2005), arrivando all’ incontro con la grande cultura occidentale pieno dell’ entusiasmo di far ergere “La montagna mioritica” alla “Luce delle mani”.
Eugen Evu nacque il 10 settembre 1944 a Hunedoara (Romania), figlio di Gheorghe e Clara. Dopo la fine degli studi liceali, ha seguito, per sei anni, i corsi di letteratura, teatro ed arti plastiche presso il Ministero della Cultura, ciò che ha nutrito l’ interesse e la passione per le più diverse e profonde letture, frutto del genio umano.
Vivendo in un paese che non apprezzava troppo la cultura, Eugen Evu è stato costretto ad esercitare diverse professioni, da quelle di operaio, impiegato, cantante, fino alle più vicine ai suoi interessi: autore di sceneggiature, regista, pubblicista, scrittore ecc.
Nel 1975, ha fondato il circolo letterario “Lucian Blaga”, il quale, più tardi, ha preso il nome di “Dan Constantinescu”, ciò che dimostra il suo permanente interesse per una sana vita culturale nella terra “dell’ amaro miele”.
Nel 1990, ha fondato, a Hunedoara, il primo settimanale libero, “Rinascimento di Hunedoara” seguito dalla rivista d’ arte e cultura “Vetrata- Provincia Corvina” , “Segni”, la pubblicazione di poesia “Kilometro zero” ed il giornale sindacale “Segno”.
“ Ho dato a quella patria astratta
La devozione e la fioritura verso l’ interiore
Come un albero arrotondato andante
Il cui unico frutto non si può vedere
Nè sapere
Quando il tronco che l’ ha sostenuto
Crolla-“
Eugen Evu-“ Mi sono trovato”
I numerosissimi premi letterari ricevuti in Paese e all’ estero confermano il valore del poeta che riesce a trasformare la propria terra nella musica dell’ anima e nei colori della mente, viva come “ La febbre dei papaveri rossi”.
“La tenerezza del sole verso sera.
I papaveri appena essendosi li fa rabbrividire
Con il sorriso della fanciulla. Dormono pianure
Protette nel fremito di tutto
E dal cielo profondo sorgono
Volti, raffigurati in dolci slanci
Verso la luce che li separa.”
Eugen Evu-“ La febbre dei papaveri rossi”.
La poesia di Eugen Evu raffigura lo spirito del suo popolo, della propria terra vista come “ una terra di risanamento”, della storia e del paesaggio arcaico, tutto dipinto in un unico quandro, quello dell’ amore, della devozione, della sacralità, cucite con il filo d’ oro del passato in parole ed immagini di particolari musicalità, profumo o mistero.
“ Come potrei estrarre il freddo di quel profumo
Sulla riga di luce delle tue labbra
Il bozzetto di quel vago edenico
Dorato nel giglio del sorriso.”
Eugen Evu-“Nessuno mi ha insegnato”
Presentazione di: Marilena Rodica Chiretu
Publicata/ pubblicata in" Antologia- 2007-Il Convivio- "Cento poeti per l'Europa del terzo millenio."
 
Crini iubitor de umbra
sau  impreunarea
Lasa- ma sa rasar din emotia batranei
Prudente. Fosila emotie
Pare sa fie scanteia ce de stele
Ne leaga…
Ne e dat sa gustam
Nesatui niciodata ca spirit
Insetati dinspre trup si taiati
Prin cuvinte …
Eugen Evu
Gigli amanti d’ombra o l 'unione
Lasciami spuntare dall’ emozione della vecchia
Prudenza. La fossile emozione
Sembra che  sia la scintilla che delle stelle
Ci lega...
Ci è dato ad assaggiare
Insaziabili mai come spirito
Asstati da parte del corpo e tagliati
Tramite le parole.
Eugen Evu
Traducere/ Traduzione: Marilena Rodica Chiretu
 
Scara genomica
Urzicata –n aprilie estetica sarcasmului cinic
carnea sceptica primejduieste specia
metafizica unui text efeminat
prin iubire de sine
batrana lumina cugetatpoare, tu,  zeu activ
rece alb rece negru neutra refractie 
in stagnare aparenta pe orbita erotica
muscatura a  inimii
si care determina
această sălbăticire  fertila
prin ananmnesis
Singuri impreuna in extramuros
alungati din edenul gelos
singuri noi doi
(putea fi mai rau , numai unul …)
( zeu rasucit în femeie
 cruce orizontala
si iedera cuvantului 
scara genomica  dubla )
dulce dezmierdarea elitrelor !
Isi reface cuibul sub  luna greierul
Intuneric din  caldura semintei
despicata monada
( creierul omului  asemanator este
 unei duble , v o i là ! )
Nu este din uman  dorinta  de sine
Ceva straniu  pulseaza  acolo  in
lumina lobului temporal ,
harta celuilalt  soare
prin distrugere se reface
gravitatia pe care o strapunge
sarutul (amfora zeului )
tulbure sa -nfloreasca  rasadul
Reminiscenta  din arhetip
Geloasa cabreaza  reptila aviara
Cenzurata  sa nu-si  repete violul
incolacindu- se pe gemene rodii-
sanii tai  duminicali …
(in acest lexicon compozit arde sacru
miezul  mortii-n orgasm, prin  succesive distrugeri
invierile  …
 
 
 
 
In ceramica fapturii
In ceramica fapturii, indestructibile
Semnele isi asteapta marturisitorul.
Arheofiinta se lasa citita in sus:
E un joc care bucura Timpul.
Cei ce uneltesc se aduna pe intuneric
La sfat, sa-si suporte razboiul.
Adie vibratia, alizeul semantic
Si din coada Paunului se scutura
Stele rascoapte.
Stea de departe e amintirea
Care stie, vorbeste, se daruie.
 
Fecioara Alchemia
De dinaintea vorbirii
sufletul isi aminteste imaginea
luminoasa transparenta latenta sub semne
Enoh si Orfeu daruie sferele vii:
in sclipatul ei promisiunea
intoarcerii arde.
Nimic nu e mort.Sursa dainuie curgerea.
Ceea ce distruge, pe sine se distruge.
Fiul zamislit de zeu cu Fecioara
iti surade, prin sacrele Foneme.
 
Memoria poeziei
Ei sunt intr-un rai paralel oarecum
Antimateria transcende genunea
Substanta rade oglindind goliciunea
In care straluce poemul acum
Suferinta materiei infloreste stihia
Se pare declansand ceva inuman
Ne viseaza mai mult poezia
Printr-un isihasm fara ecran
Fiinta taiata accede spre trei
Astral injunghiat si tatuat cu himere
Memoria poetilor ajunge la zei
Si ei o numesc Inviere.
 
 
 
 
Febra macilor rosii
Febra- nvapaiaza- blonde lanuri
Sfiiciunea soarelui spre seara.
Macii- abia fiind le infioara
Cu surasul fetei.Dorm limanuri
Ocrotite- n freamatul a toate
Si din cer adanc adasta- afara
Chipuri, iconite- n dulci elanuri
Spre lumina care le separa.

 

 

 
Traducere Traduzione :Marilena
 

Home | Home Romania | Chi sono | Romania | Pitesti | Italia | Opere personali | Opere diverse | Pagina-bambini | Contatto | Link
Home | Home Romania | Cine sunt | Romania | Pitesti | Italia | Opere personale | Creatii diverse | Pagina copiilor | Contact | Link